Cosplay: aventuri la magazin

Sau despre cum face o fiinta mai necunoscatoare cosplay…

Eu trebuia sa postez chestia asta chiar din octombrie. Dar, cu lenea aferenta, mi-am facut timp abia acum. So like…sa va povestesc aventura mea in cautare de „ultimile accesorii”.

Cu o saptamana inainte de Niji, am pornit catre Bucur Obor ca sa imi iau urmatoarele chestii:
– headband pentru tenis alb sau verde, mai degraba alb – pentru Yukimura Seiichi
– snur/something roz (poate chiar mov) ca sa leg coada lui Niou

Am intrat in magazin si am ajuns mai intai in zona de articole sportive, si apoi am intrebat-o pe vanzatoare daca are bandana alba…si ea mi-a aratat ceva verde si a zis ca e singura pe care o are. I was like: ce? aia nu e ce caut eu. Eu vreau ceva rotund, care se pune in jurul capului sa tina parul. La care ea: a, adica o bendita. Eu, momentul WTF nr. 2. In fine, mi-a aratat-o, era ce vroiam eu asa ca mi-am luat-o. Culmea, era alba. Face ea: asta nu e bandana, e bendita.

Eu in gandul meu: nu-mi pasa cum ii zice, da-mi-o o data:((

Nu stiu ce ziceti voi, dar eu cand aud cuvantul bendita, ma gandesc la asta:

nu la asta:

desi sunt de acord ca asta

este o bandana.

Si totusi, cum era sa traduc eu din engleza cuvantul headband?:))
Astia au nevoie de mai multe cuvinte, pe bune.
Ma tot uit la aceasta chestie si ma jur, nu pot sa o numesc bendita. Ma simt ca si cum i-as insulta pe toti jucatorii aia de tenis masculini si musculosi! Masculini!!!!

In fine, dupa chestia cu „bendita”, am ajuns si la mercerie.

Toate atele, snururile, elasicele etc. erau pe mosoare la cel putin 3 metri de ochii mei.
Ochesc ceva mov, si o rog pe vanzatoare sa imi arate si mie „siretul ala mov”. Asta era cocotat sus de tot, nici nu il vedeam la mine. Vanzatoarea, femeie probabil foarte stapana pe meserie, ridica o spranceana la mine.
– Ala e elastic mov.
Eu: Da, acela, da-ti-mi-l sa-l vad.
She complies.
Iau un metru.

Mai tarziu ma gandesc: hai ma, totusi sa respect poza.

Ce pisicii mei! Ma intorc, vad chestia roz. Vezi, de data asta mi-am invatat lectia. Ma duc la ea cu pieptul inainte.
– Doamna, as vrea sa imi aratati si snurul roz de pe mosorul acela.
Ea, ridicand spranceana din nou.
– Stii ca e snur de corset, nu?
– Sigur ca da, fac eu natural.
Mi-l da, iau un metru si din ala.
In final folosesc elasticul mov sus, la baza ca sa tina coada si apoi folosesc tot metrul ala de snur de corset, care era mai alunecos. Well, ca sa nu alunece, in cele din urma am pus si scotch la finish. A iesit ceva…care a stat:))

Morala: nu e una, aici. Pentru ca ea e croitoreasa, eu sunt studenta, nu le am cu croitoria, asta e. Sa o vad pe ea pronuntand diagnosticul lui Yukimura Seiichi: polineuropatie demielinizanta infectioasa acuta. Na!

Anunțuri

3 gânduri despre „Cosplay: aventuri la magazin

  1. Prea tare =)) Deci… daca aia e bentita… Nu, nu, aia nu e! E bandana si gata, cum ai zis tu. Si God, snurul de corset =)) LOL Cred ca ai avut ceva batai de cap cu vanzatoarele astea.. -.-

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s