Yup, mi-a venit cartea!

A venit pe 13, am primit pachetul pe 14 si scriu acest post acum pentru ca am reusit sa fac si eu o poza de calitate (as in, mi-a facut-o Doriana).
Pentru ca nu am credit card, m-a ajutat Doriana sa imi comand cartile si pachetul a mers la ea. Mi l-a adus la facultate pe 14 si da, una dintre cele 5 carti normal a ajuns la ea, cu dedicatie si autograf! Si asta e poza:

919892_10151656061760152_36988934_o

Pentru toti cei care isi comanda de pe CreateSpace, ei folosesc serviciul DHL deci vine curier acasa;)) dar suna cu 10 minute inainte sa vina la tine, so it’s cool. ~

Si dupa ce va mai trece prin niste corectari si reeditari (inclusiv coperta, I can’t believe ca nu am incadrat bine doua poze in polaroid frames si se vede 😦 ) o sa o fac si publica. Va fi pe Amazon.

Mirule, iti dau si tie una data viitoare cand ne vedem; am auzit ca iti place sa citesti! 😀

Losing Touch, finally cica gata.

So, o sa vina ziua tatalui meu in curand, asa ca am decis acum o luna sa use the excuse ca sa termin cartea inceputa in noiembrie la NaNoWriMo si sa ii ofer prima mea creatie literara (pe care probabil nici nu o va citi vreodata pentru ca e scrisa in engleza) drept cadou. Zis si facut.
Am scris si am corectat cartea aia cat am putut eu de bine (adica mai sunt probabil o multime de greseli dar pe cele majore le-am corectat), si am paste-at chestia in fisierul pre-formatat Word template downloadat de pe site, de marimea care mi s-a parut mie convenabila. 440 pg are cartea!
Marginile sunt ok, dar am boala pe page breaks, pentru ca numerotarea nu a iesit cum trebuie si se vede titlul cartii in header pe o pagina care ar fi trebuit sa fie goala, dar na. Chiar trebuie sa invat sa umblu la documentele word deja formatate. 😦
Gata, data viitoare le formatez eu!

Singura piedica pe care am intalnit-o pe CreateSpace la publicare a fost coperta. Coperta aia nu mi-a fost aprobata in nici un fel si chip cat am lucrat-o pe site direct cu Cover Creator, mereu citeau in stele margini albe…abia dupa ce am luat template-ul din nou, l-am cropuit si am refacut coperta, a mers. Phew. Am pierdut 3 zile cu copertile respinse, dar macar am reusit!

Done again1

Cartea inca nu va fi publica, adica nu poate fi luata de altcineva in afara de mine. So am comandat doar aceste cinci copii garantate de codul de castigator NaNo din mai multe motive:
1. nu am corectat-o/editat-o bine; a trebuit sa ma grabesc ca sa nu imi expire codul (cheltuielile de publicare nu se platesc, doar transportul) + nu sunt chiar extrem de stapana pe limba engleza – gramatica si altele, si descrierile mele sunt cam weak.
2. am folosit ISBN gratuit de la ei; as prefera sa imi cumpar eu un ISBN cand o voi publica pe bune, astfel incat sa fie cu adevarat self-publishing si sa imi pastrez toate drepturile. Pot sa imi cumpar ISBN „international” de pe Lulu cu 34$ si in pachet intra si o distributie mai larga.
3. nu am reusit sa termin povestea in acest volum; voi scrie continuarea la NaNo 2014, pentru ca mi-am planuit deja ce voi scrie in 2013. Si am facut si coperta (provizorie).

A 13a cioara frontA 13a cioara back

Si pe asta o sa o public cu ISBN de Romania luat gratuit de la Biblioteca Nationala. Se pot lua cate 2 pe an. In cazul meu vor fi, probabil, pentru format paperback si format ebook.

So yeah, Losing Touch va mai trece o data printr-un proces de re-re-corectare de greseli, si apoi va fi publicata cumva cu putin timp sau in acelasi timp cu A Touch Rekindled, ca sa nu ma bata lumea la cap, pentru ca am lasat un cliffhanger sadic de tot si multe intrebari fara raspuns.

Am noroc la castigat carti!

Am participat la tot felul de concursuri la viata mea, de la loz in plic pana la concursurile Pepsi (si acum am mormanul de capace intr-o punga in biblioteca), dar parca nu am noroc decat la carti!

Imediat ce am participat pe FB la concursul care oferea ca premiu cartea „1000 de intrebari si raspunsuri pentru rezidentiat” am castigat-o! Si acum, la 3 zile dupa ce am inceput sa particip la concursul din Ring ce ofera ca premiu carti, am castigat again!
Totusi, sper ca acea carte de la editura Litera sa nu fie SF; am castigat-o fix la intrebarea daca autorii romani ar trebui sa scrie mai multe carti SF…

Anyway, later edit ca sa va spun exact ce carte e; trebuie sa ma duc sa o iau fix de la sediul lor din Vitan-Barzesti…le sigh…de ce trebuie sa aveti toti sedii la (mama naibii?) capetele opuse ale Bucurestiului? Abia mi-am revenit din „aventura” Adevarul Holding cu luatul pachetului din Pajura…and it is a very scary area, cu caini agresivi si pustie chiar si la orele 12-13, dar colectia Sherlock Holmes a meritat! Este excelenta!

(dar ma jur, de acum daca mai cumpar ceva de la ei prefer sa platesc transport decat sa mai dau pe acolo)

*later edit: cartea este „Cand Dumnezeu era iepure” de Sarah Winman. Din ce am citit pe coperta 4, pare o lectura ce merita, dar inca nu am timp – vreau sa temin Sherlock Holmes inainte sa ma apuc de aceasta carte.

Mi-am facut si eu un breloc!

Pozele sunt horrible pentru ca nu sunt un fotograf bun de obiecte mici si foarte mici, so…asta e. Le-am selectat si eu pe cele mai bune.
Tutorial nu am facut, dar o sa spun cate ceva despre „procesul creativ”, pentru ca – observati – de obicei sunt multe tutoriale cu lucruri dragalase gen ciocolata, dulciuri, mancare japoneza (onigiri), dar foarte putini iti explica cum sa creezi personaje din lut polimerizat Fimo cu intarire la cuptor.

DSCF6235

Mai intai i-am facut capul, dintr-o bucata de lut crem, modelat ca o sfera. L-am aplatizat putin. in locul unde venea gatul am facuut o mica gaura cu o scobitoare. Am rupt capetele unei alte scobitori si am pus-o deoparte.
Apoi am facut trunchiul/toracele, de culoare alb – camasa. Am infipt-o in scobitoare dupa ce am dat cu putin aracet pe scobitoare (eh, va trezeste amintiri, nu? yup, inca se mai gaseste prin librarii). Apoi am facut picioarele-pantaloni, din nefericire din singurul gri pe care il am: griul cu sclipici si le-am alipit la scobitoare. Scobitoarea a fost acum complet acoperita.

DSCF6238

La picioare i-am atasat niste gogoloaie negre-pantofii.
Apoi i-am lipit doua triunghiuri albe lunguiete la camasa – guler si i-am facut si cravata – gri, pe care am pictat-o dup-aia.
apoi i-am facut „za cloak”, pe care numai Dumnezeu stie cum am reusit sa o fac asa de subtire fara sa se rupa lutul:P Si apoi i-am atasat bratele cu lut negru si gogoloaiele de lut crem.
La sfarsit i-am facut parul maro inchis, pentru ca in cannon se foloseste „sable hair”.

DSCF6234

(Singura poza care iese bine e fix aia in care sta cu spatele. Mersi, Murphy!)

Apoi am mai facut acolo Jurnalul, on a whim, desi nu era programat – si nici nu m-am gandit sa ii fac bagheta, s-ar fi rupt imediat:P I-am trecut o sarma cu ochi la capat prin cap, dupa ce am dat-o in prealabil cu aracet. Sa nu cada, totusi, pentru ca acea sarma avea sa sustina intreaga greutate a lui Tom cel de lut.

L-am pus la cuptor 30 minute si l-am scos. I-am pictat fata, cravata (dungile verzi) si i-am scris TMR pe Jurnal cu vopsea acrilica. Dupa ce s-a uscat, l-am dat cu glazura si l-am atarnat cateva ore. Apoi am atasat lantul de la un breloc mai vechi si voila! Coolest thing ever. Il port la chei de o luna si nu a patit nimic. ^_^

In incheiere, va las cu un tutorial ca lumea care o sa va ofere o idee mai amanuntita asupra ce se poate face cu lut polimerizat, niste unelte si multa imaginatie!

[Glee] Let’s Have a Kiki!

Trebuie sa postez asta, pentru ca e geniala!

Si melodia, si Sarah Jessica Parker (geniala in rolul ei din Glee) fac din aceasta scena a real treat! Desigur, genialitatea e data si de Kurt (Chris Colfer), and not so much de Rachel (chiar nu era nevoie de Turkey Lurkey Time, dar fiind episodul de Thanksgiving…hai, sa zicem)

Enjoy!

NaNo progress – week 4 + end

Nu am reusit sa termin, propriu-zis romanul pentru ca facultatea (deh, examenele) happen. Dar am trecut cu brio pragul de 50.000 – si pentru prima incercare de genul, cu un novel „de incercare” care nu m-a pasionat chiar atat de tare, ma declar multumita.
And here’s the diploma:

In lunile care urmeaza il voi termina, il voi edita cat pot si apoi ii voi face o coperta noua. Nu sunt multumita de nivelul descrierilor (practic inexistente), anumite greseli de gramatica pe care le repet la nesfarsit, si propozitiile lungi care fac citirea greoaie. De ce nu ma dezvat eu de aceste obiceiuri?
Imi plac naratiunea si dialogul, iar subiectul a fost usurel si nu a necesitat multa documentare. Am reusit sa scriu aproape zilnic peste 2000 de cuvinte, ceea ce a fost minunat pentru mine.
And most of all, mi-am dovedit ca pot scrie o carte, mai buna sau mai rea, dar pot.

NaNoWriMo a fost o experienta interesanta, per total. Sper ca in viitor sa particip mai activ la nivelul comunitatii bucurestene, adica sa imi fac timp si sa am libertatea de a ma intalni cu ceilalti scriitori; vreau sa ma bag la un night of writing dangerously – fara sa imi sufle altii in ceafa ca trebuie sa invat pt rezidentiat, si ce mai faci cu diploma aia?
So yeah, peste doi ani cand sunt numai eu si serviciul. Et tout ce qui vient avec:P

Daca eu am putut, puteti si voi. Cine se baga la anul?
Iar pentru cei care au participat anul acesta, dati un comment si spuneti cum vi s-a parut!
––––––––––––––––––––––––––––––––
Va las cu doi oameni pe care eu ii respect enorm si care merita un subscribe (cine are cont de youtube? *hint**hint*):

John Green „The Nerdfighter”

si Kaleb Nation:

Curious sau nu, ambii au multe in comun, desi nu scriu acelasi gen de carti. Ambii sunt autori publicati, populari, au site-uri/blogururi si cont de youtube cu multi subscriberi.
Si amandoi au petrecut ani scriind cartile care i-au facut populari – carti pe care intentionez sa mi le cumpar si sa le citesc.

Goodbye!
ThirdTimeLucky,
57129 words

NaNo progress – week 3

Deja am altceva de aratat.

––––––––––––––––––––––––––––

Dupa a treia saptamana, graficul meu arata cam asa:

Am mers binisor.

Duminica nu am reusit sa scriu nimic, ceea ce e naspa, dar hei, avem cu totii nevoie de un moment de respiro. Luni am recuperat scriin 3600 de cuvinte in 2 ore jumate. Din pacate, va trebuie sa validez romanul fix in penultima sau ultima zi (eu, care vroiam sa il validez pe 28). Bleh. Sper sa nu crashuiasca site-ul in ultima zi cum a crashuit in prima cand imi updatam word count-ul.

Ceea ce imi place e ca mai am mai putin de 2000 de cuvinte pana la goal dupa 3 saptamani, so I achieved it, yay! (si sunt cel mai departe din toata lista de prieteni a mea, to brag a bit).

Va trebui insa sa trag tare in weekend (maybe 1 capitol intreg sambata?), si sa bag o gramada de writing ca sa pot acoperi toate capitolele propuse.
Am eu sentimentul ca epilogul ca fi cel mai scurt capitol…desi in capul meu are cel putin 4000 de cuvinte…

Good news: 30 noiembrie e zi libera! Deci am toata ziua sa termin epilogul ala! XD
––––––––––––––––––––––––––––––
In continuare, va las cu un alt geniu procrastinator….aaa, adica scriitor. Si i-am adaugat pe amandoi la friends!